Ert - Kunst - Arte

"Ert - Kunst - Arte - 2009"
COLLAGE - DESIGN - LUM Y SONN

 

Chësc proiet de furmazion di maestri ie unì metù a jì dai 25 ai 28 de agost da pert di trëi Istituc Pedagogics dla Provinzia y la Scola d’Ert Cademia. N à cialà de tré ite nce duta la valedes ladines.
Dessegur n proiet che arà n si svilup nce tl daunì. L ntendënt ladin Roland Verra à abù bele dan n valgun ani l’idea de n tel curs. L ie for inò de mpurtanza pité zeche che ne n’à nia duc y l ie drët sce n va inant sun chësta streda y cun chësta scumenciadiva. Demez dal sistem vijif per jì de viers de zeche de plu virtuel, plu inuvatif, che tira pea nce deplù i jëuni che abina nsci na si streda, na si legrëza persunela per la tematica dl’ert y dut chël che toca leprò.

Criatività y svilup
La criatività fova tl zënter de chisc trëi dis d’ert. Uni tematica à plu stredes da ti jì permez. Per ejëmpl iel plu tecniches dl collage. Povester se nmaginea tlo trueps de taché adum pitli tòc de papier, coche n fajova te scola elementera o mesana. Ma tlo, y chësc ie nce unit ora tler ntan l curs, ne n’iel nia “drët” o “fauz”. Uni partezipant ie jit ora dal vester daviert de viers dl medium y de ti jì permez te na maniera persunela. Tematicamënter se àn dedicà al “verzon”. N à cialà de fé n lëur deberieda, na zaita che à da n fé cun l verzon. Sot ala rejia de Ines Doujak de Viena, artista inuvativa, moderna da uni pont de ududa, ie chësc unì laurà ora y unì a lum te na maniera speziela.

Tëmp tl design
Oradechël fova l design sot al moto “Tëmp”. Sot a design se nmaginea povester trueps mé dessëni, depënjer; ma al cuntrer, chësta tematica tol ite n ciamp scialdi plu lerch sun chël che l ie unì laurà ntan l curs. Per ejëmpl l pensé criativamënter, l’analisa dl duvier dl design, nrescida de marcià, funtanes de ispirazion. Depona prima ideies, schizes, mudiei, dezijions, cunzet fi nel, l lauré ora y ala fi n la prejentazion. Tlo à doi reladëures laurà ora l cunzet. Un ie Gerhard Glüher, che à laurà danter l auter coche mediadëur d’ert, curator, critich y publizista, professëur per teories y formes de esprescion dl design pra la Univeristà Liedia de Bulsan. L auter ie Steff en Kaz/Milan, dal 2003 incà professëur pra la Univeristà Liedia de Bulsan tl ciamp spezifi ch design y ert. Ëi doi à dat si cuntribut mpurtant per l bon garaté dl curs.

Lumes y sonns
La pert plu ntressanta y spetaculera dl curs fova bën la tematica lumes y sonns. Chisc ultimi ie boni de fé fazion sun nosta psiche te na maniera speziela. I ie boni de dé inant emuzions che ie liedes al sentì l’ert y ala legrëzes dla mprescions. L ie propi mé nosta ncëria de les furmé coche esprescion de criatività zënza cunfi ns y de les guverné: dala natura ala tecniches plu nueves. Danterite efec speziei de lumes che uega per l teater y reprejentazions de mujiga d’uni sort. Oradechël iel unì pità istruzions pratiches per proiec de scola de utl te duc i cuntesć puscibli. L referënt fova tlo Roberto Bellini de Trënt, Lighting designer, fundadëur y diretëur dla fi rma Tecnotek. Na firma cun gran esperienza tl ciamp dla rafi gurazionde mostres per museums, cungresc y tournee de mujiga, danter l auter de Zucchero, Ornella Vanoni, Vasco Rossi y per la RAI.

Furmazion te Scola d’Ert
L diretëur dla Scola d’Ert Karlheinz Mureda à laudà dassënn la scumenciadiva: “L ie l prim iede che on pensà de fé na furmazion artistica danter i trëi Istituc Pedagogics. Ie me é pità y é ulù sotrissé che la Scola d’Ert fossa zënzauter la sënta ideala, ajache l ie pu la prima scola che à pità na furmazion artistica tla storia y chësc bele dal 1890 inant. Per segondo, te chësta sajon ie la cësa tan che ueta y nëus on nce duc i njins y duc i locai adatei per fé n tel curs. Dal’autra pert fova mi pensier dovia de fé na prumozion dla scola tres i maestri che nsënia materies artistiches tla scoles. Ëi porta pona te si scoles la mprescions che i à abù dala scola tlo da nëus. Se on nce tëut dant de fé chësta furmazion artistica uni trëi ani. Dan trëi ani fòvel d’autra materies, chëst ann àn propi ulù fé zeche d’auter. I partezipanc fej pea propi ajache i ie nteressei y l ti sà bel. L ie nce drët che dan che scumëncia la scola ebi na furmazion ulache i mpera argumënc plu nueves che i possa adurvé ntan l ann de scola,” nsci l diretëur Mureda.

Cunlaurazion danter trëi Istituc
Nce l diretëur dl IPL Th eodor Rifesser à auzà ora la particularità dl curs, nasciù dala cunlaurazion danter i trëi Istituc Pedagogics. “L ie nce stat na ucajion de ti reter ai autri doi Istituc l plajëi che nce i nsenianc ladins possa fé pea pra si cursc. On nscila pensà de mëter a jì chësc seminar. Nvion for ite duc chëi che nsënia te Südtirol nce tlascoles tudësces y talianes. On nce chëi de Fascia y Ampëz, per pudëi avëi n forum ulache n possa se cunfrunté te un n luech, che ie la Scola d’Ert de Urtijëi, na bela strutura che possa nscila nce fé udëi cieche la pieta. Ma nce per avëi la puscibltà de se ancunté y mparé zeche de nuef tl ciamp artistich,” à sotrissà l diretëur Rifesser. Un n di da sëira iel nce unì prejentà n juech de lumes sun l parëi dla Scola d’Ert cun truep efec straurdineres che à mustrà cie che n possa fé dldut cun lumes o raies de lum d’uni culëur. L ultimo di de curs iel mo unì prejentà, te na maniera uriginela ntan la festa de cuntlujion, duc i lëures fac ntan i trëi dis de seminar.

Cuntać